Lucrați din casa siciliei

O descoperă pe micuţa Vittoria chircită în spaţiul întunecat de sub pat, ferindu-și capul lucrați din casa siciliei braţele.

Stefania Auci - Leii Siciliei.pdf · versione 1

O înșfacă grăbit și, îmbrăţișând-o strâns, fuge afară. Bucăţi mari de tencuială se desprind zgomotos de pe ziduri, în vreme ce vuietul cutremurului încă persistă, lugubru. O simte pe copilă căutându-și protecţia în braţele lui, prinzându-l de cămașă atât de strâns, încât mai-mai s-o sfâșie. Frica e atât de intensă, încât unghiile fetei îi pătrund adânc în carne. Paolo îi lucrați din casa siciliei pe rând dincolo de prag, zorindu-i să coboare treptele de la intrare.

Plaje Sicilia. Coasta de sud-vest

Se îndreaptă cu toţii în fugă către mijlocul ogrăzii, în vreme ce scuturăturile par să fi atins apogeul. Se strâng unii în alţii, îmbrăţișându-se, robot de tranzacționare la bursă capetele, cu pleoapele ferecate.

Sunt cinci. Nu lipsește nimeni. Neputându-și stăpâni tremuratul, Ignazio se roagă, plin de speranţă. Se va termina.

Desertul italian cunoscut sub numele de cannoli a fost făcută odată numai în timpul carnavalului din Sicilia, în special în zonele Palermo și Messina. Aceste tuburi clare de aluat prăjit maro-auriu umplut cu o ricotta cremoasă, fructe confiate și umplutură de ciocolată au devenit atât de populare încât sunt acum făcute pe tot parcursul anului, în toată Italia și oriunde în lume unde s-au stabilit sicilienii. Numele, "cannolo, "înseamnă" tub mic.

Trebuie să se termine. Timpul se pulverizează în milioane de secvenţe. Deodată, la fel de brusc cum se iscase, vuietul se domolește, stingându-se apoi cu totul.

O clipă, adresa bitcoin satoshi sat domnește întunericul nopţii și atât. Însă Ignazio știe bine că sentimentul de pace adâncă este unul mincinos. Cutremurul este în realitate o lecţie aspră, pe care a fost silit s-o înveţe devreme în viaţă.

Își înalţă capul.

Cum se face Cannoli - desertul sicilian clasic

Simte panica Vittoriei prin cămașă — unghiile ei înfipte în piele, tremurul nestăpânit. Teama se citește și pe chipul cumnatei lui, în vreme ce pe cel al fratelui se întrezărește un sentiment de ușurare; nu-i scapă gestul Giuseppinei, care își caută sprijinul în braţul soţului, și nici cel al lui Paolo, care se desprinde din strânsoare ca să se apropie de clădire. Mâine, pe lucrați din casa siciliei, o să vedem ce stricăciuni sunt, iar pe urmă… Lucrați din casa siciliei izbucnește chiar atunci în hohote de plâns.

Giuseppina îl leagănă. Giuseppina e încă marcată de teroarea momentului — Ignazio înţelege asta din respiraţia ei întretăiată, mirosul transpiraţiei, teama care se insinuează în mirosul de săpun al cămășii ei de noapte.

Ţi-e mai bine? Nepoata face semn că da, însă nici gând să slăbească strânsoarea cămășii bărbatului. Ignazio îi desprinde mânuţa cu forţa. Totuși, îi înţelege bine teama: fata este orfană, fiica fratelui său Francesco. Și el, și soţia s- au stins cu câţiva ani în urmă, lăsând-o pe copilă în grija lui Paolo și a Giuseppinei, singurii care îi puteau oferi un acoperiș deasupra capului și sentimentul de familie. Hai, liniștește-te!

Vittoria îl fixează mută cu privirea, apoi se prinde strâns de Giuseppina, la fel cum se prinsese mai devreme de el — asemenea unui naufragiat. Vittoria locuiește cu Giuseppina și Paolo de când cei doi s-au căsătorit, cu aproape trei ani în urmă. Are același caracter ca al unchiului Paolo: taciturnă, mândră, rezervată. Și totuși, în clipele acestea e doar o biată copilă cuprinsă de groază. Frica are însă multe măști. Ignazio știe, de exemplu, lucrați din casa siciliei fratele său nu se va pune pe jelit, fără să facă nimic.

Chiar și acum, iată-l colo, cu mâinile în șolduri și cu o expresie aspră pe chip, contemplând mai întâi curtea, apoi munţii care străjuiesc valea. Întrebarea e urmată de o tăcere lungă. Într-un târziu, Ignazio răspunde: — Nu știu.

Caută să-și calmeze tremurul care face să-i vibreze întreaga fiinţă. Trăsăturile îi sunt încordate de spaima proaspătă, mandibula, împroșcată de fire de barbă spălăcite, zbârlite, iar mâinile, firave și nervoase. Este mai tânăr decât Paolo, dar pare mai în vârstă. Încet-încet, starea de lucrați din casa siciliei pare să se topească, transformându-se într-un soi de vlăguire fizică, dominată de felurite senzaţii: transpiraţie, greaţă, bitcoini pentru iubit provocată de pietrele care le intră în talpă.

Ignazio e desculţ, în cămașă de noapte — practic, despuiat. Își dă la o parte șuviţele de păr de pe frunte, cercetându-și, pe rând, fratele și cumnata. Într-o fracţiune de secundă, se hotărăște. Se îndreaptă spre casă. Paolo îl ajunge din urmă, trăgându-l de braţ.

Tu rămâi aici, ai grijă de ele. De restul mă ocup eu. Nu mai așteaptă răspuns. Cu băgare de seamă, dar, în același timp, cu mișcări grăbite, urcă scările de la intrare.

Se oprește câteva secunde în prag, obișnuindu-și ochii cu bezna dinăuntru. Farfuriile, rafturile de perete, scaunele — totul făcut una cu pământul. Un nor de particule fine plutește în încăpere, exact deasupra locului unde mai devreme stătea covata cu făină. Lucrați din casa siciliei i se strânge: casa aceea fusese zestrea Giuseppinei, la nunta cu fratele lui, Paolo.

Sicilia 4k CINEMATIC - morethanaerials

E casa lor, într-adevăr, însă totodată un cămin primitor și cald în care și el se simte acasă. Iar priveliștea locului aproape distrus îl răscolește. Știe ce se poate întâmpla dacă are loc o replică a cutremurului. Însă va termina repede, cât ai bate din palme. Intră și smulge păturile de pe paturi. Se duce în odaia lui, ochește desaga cu uneltele de lucru și o înșfacă din mers.

Găsește în cele din urmă sipetul metalic pe care-l căuta. Îl deschide. Verigheta mamei lucește lucrați din casa siciliei în întunericul din jur, vrând parcă să-i insufle curaj. Strecoară sipetul în sacul cu unelte. În coridor, pe podea, deslușește prin întuneric șalul Giuseppinei — probabil că și l-a pierdut în timp ce se grăbeau cu toţii spre ieșire. Nu se desparte niciodată de el, purtându-l încă din prima zi în care a intrat în familie.

Palermo Milano Dacă sunteți în căutarea unei experiențe pline de viață și dinamică, atunci Milano ar putea fi locul potrivit pentru dvs. În timp ce Roma este capitala politică a Italiei, Milano este considerată centrul financiar și industrial al țării, ceea ce-l face cel mai cosmopolit oraș al Italiei, un loc minunat pentru a căuta un loc de muncă pentru expați. Există, de asemenea, o gamă largă de școli internaționale și publice, perfecte pentru a integra copiii în cultura italiană, orașul fiind cunoscut pentru a avea o calitate înaltă a vieții.

Îl ia din mers, se întoarce către ieșire lucrați din casa siciliei, înainte să treacă pragul, își face semnul crucii în direcţia crucifixului de pe tocul ușii. O secundă mai târziu, pământul începe din nou să freamăte. Ignazio împarte păturile cu fratele său, iar pe a lui i-o dă Vittoriei. La urmă, șalul. Când i-l înapoiază, Giuseppina își pipăie cămașa de noapte, dându-și seama abia atunci că are braţele și umerii goi. Fiori încărcaţi de temeri și de amintiri. Paolo deschide larg poarta grajdului.

Steagul Siciliei: descriere, istorie și simbolism

Dinăuntru, vaca familiei scoate un muget slab de protest, însă bărbatul o prinde de funie și se duce s-o lege la peretele opus.

Apoi, folosindu-se de amnar, aprinde o lampă și adună câteva claie de fân, pe care le strânge lângă pereţii grajdului. Un gest de protecţie, desigur — iar Ignazio știe bine asta —, însă tonul folosit îl face să sune mai mult a poruncă.

• Totusi in oras este un italian simpatic, care face o pizza bunicica si caruia nu am de gand sa-i arunc un molotov in pravalie.
• In ce conditii au ajuns sa traiasca doi soti care au fugit in Sicilia de saracia din Romania.

Confuze încă, privirile celor două rătăcesc către înaltul cerului sau de-a lungul drumului. Probabil că ar rămâne toată noaptea acolo, în mijlocul curţii, dacă cineva nu le-ar spune ce să facă.

E de datoria capului de familie să fie puternic, să-i ocrotească pe ceilalţi: așa se comportă un bărbat adevărat, mai ales unul precum Paolo. Vittoria și Giuseppina se lasă să cadă pe o claie de fân. Copila se ghemuiește, ţinându-și pumnii strânși în dreptul feţei. Giuseppina o privește lung. O privește, însă nu vrea să dea frâu liber amintirilor; totuși, memoria e vicleană, memoria e infamă, o prinde în mreje, apoi o înșfacă de gât și o trage cu forţa înapoi, în trecut.

Părinţii, amândoi morţi. Strângându-și cu putere pleoapele, femeia își alungă amintirile respirând adânc. Sau, mai bine zis, încearcă.

Border sa mutat, unele țări au dispărut, altele au apărut. Ecuațiile evenimentelor de acum pot fi văzute în atributele oficiale ale statelor și regiunilor.

Îl strânge în braţe pe Vincenzo, apoi își lărgește răscroiala cămășii de noapte, iar micuţul îi ia imediat sfârcul în primire. Mânuţele lui trag de pielea suavă, în vreme ce unghiile lui abia iţite sapă mici șanţuri în jurul areolei. Fiul ei trăiește, la fel și ea. Nu va rămâne orfan. Ignazio stă proţăpit de o vreme în prag.

Cercetează cu privirea silueta rugăciune pentru a câștiga bani mari. Scrutând întunericul, caută să întrezărească fie și cel mai mic semn de surpare — o crăpătură, o lucrați din casa siciliei într-un zid —, însă nu găsește nimic.

Încă nu îndrăznește să-și creadă ochilor, mai-mai că nu-i vine să spere lucrați din casa siciliei, de data aceasta, nu s-a întâmplat nimic grav.

Amintirea mamei îl răscolește brusc, asemenea unei rafale de vânt în puterea nopţii. Mama, cu râsul ei, cu braţele întinse către el, de-o șchioapă, care aleargă în întâmpinarea lui. În desaga de pe umăr, sipetul metalic pare brusc să atârne greu.

Ignazio îl trage afară, scoate din el inelul din aur lucrat la mână.

Îl strânge în pumnul pe care și-l duce în dreptul inimii.